Daniel Olteanu, ALDE: Cu ce ne-am ales după recensământ?
,,Că populația României nu mai e cea de la numărătoarea de acum 11 ani se vede cu ochiul liber: fiecare dintre noi are cel puțin o rudă, un vecin, prieten sau cunoscut care și-a încheiat socotelile cu țara, temporar sau definitiv.
ALDE: Cu ce ne-am ales după recensământ? Cu o Românie extrem de îmbătrânită…
Că populația României e îmbătrânită e consecința firească a exodului de populație activă, care a sporit natalitatea pentru țările – gazdă, dar și a politicilor antinaționale din ultimii 30 ani, care au provocat sau încurajat plecările mai mult decât înrădăcinările.
Ce nu se vede cu ochiul liber e cât de mult a săpat la fundația statului „problema demografică”, de care autoritățile și-au amintit prea rar, mai ales atunci când erau ocupate să numere banii trimiși în țară de românii de peste graniță. Iar cu acești bani s-a ridicat economia ani la rând! Numai că România de peste hotare nu-i poate rezolva toate problemele României de acasă.
Primele date ale recensământului arată un dezechilibru uriaș în țară între numărul pensionarilor și cel al tinerilor. Ceea ce înseamnă, de fapt, un dezechilibru profund pentru sistemul de pensii și pentru piața muncii.
Cine va plăti pensiile peste 10, 15, 20 ani?
În foarte multe județe, numărul pensionarilor l-a depășit pe cel al angajaților (de exemplu, înTeleorman, raportul dintre pensionari și angajați e 15 la 10, iar studiile vorbesc despre faptul că, în acest ritm, România se îndreaptă către prăpastie: în 2040, un angajat va susține 3 pensionari. Dacă acel angajat va mai munci în țară…
Cum va arăta piața muncii din România peste 10, 15, 20 ani?
Lipsa acută de forță de muncă în unele sectoare a făcut ca numărul angajaților străini să se dubleze de la an la an. Din totalul de aproximativ 85.000 înregistrați oficial, pe cei mai mulți îi întâlnim pe șantierele de construcții (23%), în industria prelucrătoare (19%), HoReCa (11%), transporturi (5%), IT (2,5%) și agricultură (2%). Asta, în timp ce sute de mii de români (aproximativ 440.000) sunt șomeri.
Ce ne-a adus recensământul din acest an? Până acum, două confirmări:
- Un sistem în care cheltuielile statului cu pensiile (și cele „speciale”!), salariile și asistența socială sunt mai mari decât taxele și impozitele colectate de la contribuabili, nu e unul funcțional și trebuie regândit până nu e prea târziu. Cum? La pachet cu reforma sistemului de pensii, reducerea aparatului bugetar (care se poate face și fără disponibilizări, nu trebuie să dai oamenii afară, ci doar să angajezi mai puțin, să desființezi instituțiile inutile și să redistribui acolo unde e nevoie), programe de sprijinire reală a natalității.
- Pentru presiunea de pe piața muncii, din ce în ce mai dependentă de lucrătorii străini, e nevoie urgent de o supapă, iar această supapă e învățământul dual, care poate să asigure forță de muncă autohtonă în domeniile unde importul de muncitori a devenit vital.
O a treia confirmare ar fi de râs, dacă n-ar fi de plâns: în 30 ani, nu ne-am vindecat de raportările la hectar. Cu un grad de recenzare de 130% (!!!) în unele comune, România e țara în care, și la recensământ, ne furăm căciula singuri.
Preluare Facebook, Daniel Olteanu
