Luni, 24 februarie 2025, sunt trei ani de când Vladimir Putin a ordonat armatei ruse să invadeze Ucraina. Războiul, pe care Kremlinul l-a numit tot timpul o „operațiune militară specială de denazificare și demilitarizare” a statului vecin care refuză să i se subordoneze, se întinde pe sute de kilometri de linii de front, a devastat zone vaste din țară, a ucis zeci de mii de oameni și a strămutat alte milioane de persoane.
În pofida așteptărilor, Ucraina a rezistat într-o luptă existențială pentru supraviețuire, susținută de un flux de asistență militară occidentală. Cu toate acestea, mașina de război rusească, mult mai mare, continuă să macine teritoriul ucrainean și să lanseze rachete și drone asupra orașelor ucrainene.
În urmă cu trei ani, când trupele rusești au intrat în Ucraina, și-au adus uniformele de paradă cu ele în drumul spre Kiev. Președintele Vladimir Putin se aștepta la o victorie rapidă, amintește Associated Press.
Ceea ce Putin a numit „operațiune militară specială” s-a transformat în cel mai mare conflict din Europa de la al Doilea Război Mondial. Zeci de mii de oameni au fost uciși, orașe întregi au fost reduse la ruine fumegânde, milioane de ucraineni au devenit refugiați, iar Rusia a fost izolată de Occident.
Putin a invadat Ucraina la 24 februarie 2022, după ce a cerut ca NATO să renunțe la aderarea Ucrainei și să retragă trupele alianței de pe flancul estic al NATO, acțiuni respinse de Occident.
Liderul rus a motivat că mișcarea sa a fost necesară pentru a proteja interesele de securitate ale Rusiei și pentru a proteja vorbitorii de limbă rusă din Ucraina. Kievul și aliații săi au denunțat mișcarea sa ca fiind un act de agresiune neprovocat. Ucrainenii au văzut-o ca pe o încercare a Moscovei de a le distruge suveranitatea și identitatea națională.
*
Pe măsură ce conflictul intră în al patrulea an, se pare că se ajunge la un punct de cotitură, notează Washington Post. Asta, întrucât speranțele Ucrainei de a recupera teritoriul pierdut în favoarea Rusiei se diminuează, în timp ce președintele Donald Trump își accelerează propria abordare prin care vrea să forțeze obținerea păcii, spre nemulțumirea aliaților tradiționali ai SUA, care avertizează asupra riscului să facă prea multe concesii Rusiei.
Trump și apropiații săi din cabinetul guvernamental au reușit să șocheze și să înfurie mulți lideri din Europa în prima lună de mandat.
Săptămâna trecută, Donald Trump l-a atacat în repetate rânduri pe reședintele ucrainean, pe care l-a acuzat că a provocat invazia Rusiei și l-a etichetat drept „dictator” pentru că nu a organizat alegeri prezidențiale.
„Refuză să organizeze alegeri, se află foarte jos în sondajele ucrainene, iar singurul lucru la care a fost bun a fost să îl manipuleze pe Biden. Un dictator fără alegeri, Zelenski mai bine s-ar mișca repede sau nu va mai avea o țară. Între timp, negociem cu succes încheierea războiului cu Rusia, lucru pe care toți îl recunosc că doar «TRUMP» și Administrația Trump îl pot face. Biden nu a încercat niciodată, Europa nu a reușit să aducă pacea, iar Zelenski probabil că vrea să țină robinetul în funcțiune. Iubesc Ucraina, dar Zelenski a făcut o treabă groaznică, țara lui este spulberată și milioane au murit inutil”, a declarat Donald Trump, 19 februarie.
Oficialii din administrația Trump au avut întâlniri cu trimiși de rang înalt ai Kremlinului în Arabia Saudită, încălcând o politică îndelungată de neangajare cu Rusia. Discuțiile și retorica ulterioară a lui Trump au stârnit temeri că interesele ucrainene și preocupările europene sunt lăsate deoparte, într-un mare târg între Washington și Moscova. Premierul polonez Donald Tusk a avertizat, joi, că „o capitulare forțată a Ucrainei ar însemna o capitulare a întregii comunități a Occidentului”.
Cele trei obiective stabilite de SUA și Rusia
Rusia și SUA au convenit, marți, 18 februarie, să înceapă să lucreze pentru a pune capăt războiului din Ucraina și pentru a-și îmbunătăți relațiile diplomatice și economice, au declarat diplomații de top ai celor două țări după discuții care au reflectat o schimbare extraordinară în politica externă a SUA sub președintele Donald Trump.
Într-un interviu acordat Associated Press după întâlnire, secretarul de stat Marco Rubio a spus că cele două părți au convenit în linii mari să urmărească trei obiective: să restabilească personalul la ambasadele lor respective din Washington și Moscova, să creeze o echipă la nivel înalt pentru a sprijini negocierile de pace din Ucraina și să exploreze relații mai strânse și cooperarea economică.
