Temperaturi foarte scăzute sau maxime termice neobişnuite s-au consemnat, de-a lungul timpului, în luna februarie. Recordul de ger a fost bătut la data de 10 februarie 1929, când la Vf. Omu s-au înregistrat minus 38 grade Celsius.
Meteorologii au emis o atenționare de vreme extrem de rece pentru următoarele zile și aproximează că temperaturile vor scădea până la -18, -20 de grade în România.
Temperaturile vor ajunge pe alocuri până la -20 de grade Celsius, însă în cea mai mare parte a țării, se vor menține în jurul valorilor de -4… -14 grade Celsius.
„În intervalul menționat vremea va fi rece în toate regiunile, cu temperaturi maxime preponderent negative. Va fi ger noaptea și dimineața în regiunile intracarpatice, dar pe arii mai restrânse și în restul teritoriului. Temperaturile minime vor fi cuprinse în marea lor majoritate între -14 și -4 grade, izolat mai scăzute până spre -20…-18 grade.
Vântul va avea intensificări în Moldova, Dobrogea și estul Munteniei, amplificând senzația de frig”, a transmis ANM.
METEO: Frig de crapă pietrele în următoarele zile de februarie. Temperaturile scad până la -20 de grade în unele zone din țară!
Conform Administrației Naționale de Meteorologie (ANM), din caracterizarea climatică a ultimei luni de iarnă, temperatura maximă cea mai ridicată a fost consemnată în 27 februarie 1995 la Medgidia, unde au fost 26 de grade Celsius, şi la Pătârlagele, în 16 februarie 2016.
„Din datele înregistrate în perioada 1961-2022 la staţiile meteorologice din reţeaua Administraţiei Naţionale de Meteorologie se constată că, în luna februarie, valorile temperaturii medii ale aerului sunt pozitive în zone din sudul ţării (în Oltenia, în cea mai mare parte a Munteniei, în Dobrogea şi Delta Dunării), precum şi în zonele de câmpie din vestul ţării şi variază, în general, între 0 şi 2 grade. Izolat, în zona sudică a litoralului şi pe suprafeţe reduse din sud-vestul ţării, valorile medii de temperatură depăşesc 2 grade. În Transilvania şi Moldova, acestea se situează între -2 şi 0 grade Celsius, coborând, în zona deluroasă şi subcarpatică, uneori, până la -4 grade. Pe culmile joase ale Carpaţilor precum şi în depresiunile din estul Transilvaniei, temperatura medie a aerului are valori cuprinse între -6 şi -4 grade. La altitudini de peste 1500 de metri, în Carpaţii Orientali, dar şi în masivele din Carpaţii Meridionali, valorile scad până la -8 grade Celsius şi izolat, sub această limită„, se arată în documentul publicat de ANM.
De asemenea, în luna februarie, valori ale temperaturii minime a aerului foarte scăzute s-au înregistrat, cu precădere, în anii 1929, 1954, 1985 şi 2012. Anul 1954 s-a remarcat nu numai prin temperaturi minime foarte scăzute, ci şi prin căderi masive de zăpadă şi viscole ce au afectat mai ales jumătatea de sud a ţării. În topul anilor cu cele mai reci luni februarie se află: 1965, 1976, 1985, 2003 şi 2012.
În 1929, anul în care meteorologii au consemnat şi minima acestei luni, în perioada 9-11 februarie, s-au înregistrat minime absolute la 24 de staţii meteorologice, dintre care: minus 35 de grade Celsius la Joseni (cu denumirea de Gheorghieni, în anul 1929) şi minus 33,8 grade Celsius la Predeal.
La Bucureşti, minima absolută este de minus 30,2 grade Celsius, înregistrată în 6 februarie 1954, la staţia meteorologică Bucureşti-Afumaţi, iar la staţiile Bucureşti-Băneasa şi Bucureşti-Filaret au fost minus 29 grade Celsius şi respectiv minus 24,2 grade Celsius, ambele valori fiind înregistrate în data de 10 februarie 1929.
În ceea ce priveşte regimul precipitaţiilor din februarie, acesta este destul de apropiat de cel din luna ianuarie. Din datele înregistrate în perioada 1961-2022 la staţiile meteorologice din reţeaua ANM se constată că, în luna februarie, cele mai mici cantităţi de precipitaţii, cuprinse între 20 şi 30 mm, sunt caracteristice Moldovei, Bărăganului şi Dobrogei precum şi Podişului Transilvaniei.
„Cantitatea maximă absolută lunară de precipitaţii din februarie, înregistrată la staţiile meteorologice din România, este de 371,5 mm, la Vf. Omu, în anul 1944. La Bucureşti, maxima absolută lunară de precipitaţii este de 147,1 mm şi a fost înregistrată la Bucureşti-Filaret, în anul 1895.
La staţiile meteorologice Bucureşti-Afumaţi şi Bucureşti-Băneasa, maxima absolută a fost înregistrată în anul 2018, valorile fiind 84,8 mm, respectiv 98,6 mm. Cele mai multe maxime absolute ale cantităţii lunare de precipitaţii au fost înregistrate în anii 1953, 1954 şi 1999″, arată specialiștii ANM.
Cantitatea maximă absolută lunară de precipitaţii căzută în 24 de ore, înregistrată la staţiile meteorologice din România, este 116,4 mm, la Sf. Gheorghe Deltă, în 3 februarie 1954. La Bucureşti, cantitatea maximă absolută de precipitaţii căzută în 24 de ore este de 60,9 mm, în 10 februarie 1984, la staţia meteorologică Bucureşti-Filaret.
