CONCEPȚII GREȘITE COMUNE DESPRE PSIHOTERAPIE –
LA CE TE POȚI AȘTEPTA ȘI LA CE NU DE LA PSIHOTERAPIE
Andreea Pătrașcu
psiholog clinician specialist
psihoterapeut
Miturile despre psihoterapie abundă, multe dintre ele împiedicând mulți oameni să obțină sprijinul de care au nevoie.
Opiniile despre psihoterapie au fost mereu diverse, contradictorii, fiind rezultatul unui parcurs îndelungat.
În acest context, persistă multe mituri despre cum funcționează psihoterapia, afirmând, în mod eronat, inutilitatea acesteia. Efectul generat de concepțiile greșite este acela de a împiedica oamenii să primească sprijinul care le poate schimba viața.
Psiholog Andreea Pătrașcu: Concepții greșite despre Psihoterapie. La ce să te aștepți atunci când mergi la o ședință?
Așadar, se impune identificarea acestor mituri.
1. Mit: Psihoterapia este doar pentru probleme cu adevărat grave.
Psihoterapia este adesea văzută ca o opțiune de ultimă instanță, necesar a fi accesată numai atunci când oamenii au probleme grave mintale sau atunci când sunt în criză.
În realitate, psihoterapia poate ajuta oamenii cu o varietate de nevoi. De exemplu, psihoterapia poate ajuta:
-în cazul unor afecțiuni comune de sănătate mintală, cum ar fi depresia și tulburările de anxietate;
-pentru gestionarea sentimentelor de durere, determinate, de exemplu, de pierderea unei persoane dragi sau apărute după o boală;
-pentru a face față diferitelor tipuri de traume;
-pentru a face față provocărilor de a naviga în viața de zi cu zi.
În plus, psihoterapia vă poate ajuta să vă construiți o viață mai împlinită și mai plină de sens, sprijinindu-vă pentru:
– atingerea obiectivelor profesionale și personale;
– îmbunătățirea abilităților de comunicare;
– dobândirea unei înțelegeri mai profunde de sine;
– creșterea stimei de sine;
– cultivarea unor relații mai puternice, mai conectate;
– gestionarea stresului;
– dezvoltarea obiceiurilor sănătoase.
2. Mit: Nu mulți oameni merg la terapie.
Acest mit persistă, deoarece nu toată lumea se simte confortabil să spună altor oameni că merg la psihoterapie. Deși stigmatizarea terapiei scade, consultarea unui psihoterapeut, în continuare, nu este percepută ca fiind la fel de firească precum lucrul cu un antrenor de fitness sau cu un nutriționist.
De multe ori, abia așteptăm să spunem cuiva că am angajat un profesionist care să ne ajute cu sănătatea noastră. Acele angajări sunt întâmpinate cu cuvinte de aprobare.
În ceea ce privește psihoterapia, totuși, de obicei o păstrăm pentru noi înșine sau ne confesăm doar unui prieten apropiat sau unei rude.
Cu toate acestea, mulți oameni merg la psihoterapie și, inclusiv ca urmare a pandemiei și a unui val de tensiuni sociale existente la nivel extern și intern, numărul celor care apelează la psihoterapie a crescut semnificativ.
3. Mit: Toată psihoterapia este aceeași.
Uneori se poate întâmpla ca oamenii să încerce un tip de psihoterapie și, dacă nu se potrivește nevoilor lor, să presupună că toate terapiile sunt ineficiente. A apela la psihoterapie presupune o decizie importantă, așa că atunci când nu funcționează, poate fi frustrant. Și poate fi greu să încerci din nou.
Însă, există multe tipuri, diferite, de psihoterapie. Poate fi nevoie de câteva încercări, pe parcursul cărora pot interveni erori, pentru a găsi ceea ce funcționează cel mai bine pentru tine.
De exemplu, psihoterapia integrativă poate ajuta pe cineva care gestionează cu dificultate emoțiile intense, ori sentimentele de sine instabile. Terapia cognitiv-comportamentală se concentrează pe schimbarea gândurilor negative, inutile, care ar putea să vă amplifice anxietatea sau depresia.
Așadar, psihoterapia își relevă eficiența atunci când lucrezi cu un terapeut care este potrivit pentru tine.
4. Mit: Terapia este doar o sesiune de relaxare costisitoare.
Terapia presupune comunicare, așa că este ușor de înțeles de ce unii oameni o resping, considerând-o similară unei discuții cu un prieten.
Cu toate acestea, spre deosebire de cei dragi, terapeuții:
-acordă o atenție totală;
-sunt special instruiți să vă asculte preocupările, să identifice, să înțeleagă și să acționeze în privința tiparelor inutile;
-nu aleg o abordare părtinitoare pentru a vă evalua situația;
-vă sprijină să faceți schimbări sănătoase folosind tehnici bazate pe știință.
Potrivit Asociației Americane de Psihologie, s-a dovedit, de asemenea, că psihoterapia ajută aproximativ trei sferturi dintre persoanele care o încearcă. În plus, s-a observat că aproximativ 80% dintre persoanele care au încercat un anumit tip de psihoterapie se simt mai bine după terminarea terapiei decât persoanele care nu au participat niciodată la terapie.
5. Mit: Oamenii te vor judeca dacă mergi la terapie.
Unii oameni pot evita să încerce psihoterapia, fiind îngrijorați de ceea ce ar putea crede alții despre ei. Este firesc să ne pese de percepțiile și opiniile celorlalți, dar nu întotdeauna o preocupare determinantă asupra acestor opinii este utilă.
Amintiți-vă însă că nu sunteți obligat să faceți cunoscută nimănui consultarea unui terapeut. Și, dacă cineva află și are o reacție negativă, rețineți că reacția sa este generată, în realitate, de propriul disconfort și nu de decizia dvs. În definitiv, aceasta este esența terapiei: decizia ta.
6. Mit: Psihoterapia nu este confidențială.
Unii oameni își fac griji că ședințele lor de psihoterapie nu vor rămâne confidențiale. Aceasta este o preocupare importantă, deoarece psihoterapia funcționează cel mai bine atunci când vă deschideți față de psihoterapeut, împărtășindu-i gândurile și sentimentele cele mai intime.
Toți psihoterapeuții sunt obligați să păstreze informațiile dumneavoastră confidențiale. În acest sens, există prevederi legale, norme deontologice, instituite prin acte normative și prin codul de etică, care reglementează exercitarea profesiei de psiholog.
Mai mult, confidențialitatea constituie, în sine, un instrument care conferă psihoterapiei eficiență pentru schimbare și vindecare.
Există rare excepții de la această regulă. Un psihoterapeut, de exemplu, poate contacta autoritățile dacă cineva are în vedere să-și facă rău sieși sau să facă rău altora.
7. Mit: Va trebui să rămân în terapie pentru totdeauna.
Odată ce ședințele de psihoterapia încep, oamenii pot presupune că trebuie să continue ani sau chiar decenii. Acest lucru poate fi îngrijorător, în special dacă o problemă este reprezentată de costul terapiei.
Însă, psihoterapia nu trebuie să dureze toată viața, nici măcar câțiva ani.
În general, tipurile și durata de tratament variază în funcție de diferiți factori, adecvați nevoilor dumneavoastră.
Potrivit Asociației Americane de Psihologie, aproximativ jumătate dintre persoanele care merg la terapie vor acumula beneficii după 15 până la 20 de ședințe de terapie.
Împreună, dumneavoastră și terapeutul dumneavoastră puteți determina momentul oportun pentru întreruperea terapiei. În orice caz, scopul terapiei este să vă ajute să obțineți o îmbunătățire, nu să participați la un anumit număr de ședințe.
8. Mit: Oamenii care apelează la psihoterapie sunt slabi, bolnavi mintal sau nebuni.
Neadevărat. În zilele noastre, a aprecia ca fiind necesar un tratament, este adesea privit ca un semn al dorinței de inovare. În mod obișnuit, persoana care apelează la terapie se luptă cu multe dintre problemele clasice care vizează relațiile, îndoiala de sine, încrederea, stima de sine, stresul profesional, tranziții de viață, depresie și anxietate. Denumirea preferată pentru persoana în terapie este „client”, nu „pacient”, tocmai din acest motiv. De-a lungul celor peste 10 de ani de experiență, am considerat adesea că oamenii pe care îi tratez în terapie sunt mai sănătoși din punct de vedere mintal decât unii oameni care participă, aparent normal, la viața socială, însă care se tem de stigmatizare în domeniul sănătății mintale.
9. Mit: Psihoterapeuții au soluții rapide pentru toate problemele vieții.
Esențial în stabilirea alianței terapeut-client nu este ceea ce terapeutul crede că este important pentru a aduce schimbări, ci ceea ce clientul crede că este important. Un terapeut experimentat adaptează sesiunile de tratament în funcție de nevoile clienților, în loc să-i “muleze” pe clienți în formule consacrate. Procedând astfel, clinicienii acordă atenție nu doar conținutului poveștii, ci analizează temerile și credințele mai profunde care stau la baza poveștilor. Acest lucru permite profesionistului să genereze feedback-ul în considerarea acestor temeri și credințe, pentru a facilita schimbarea.
10. Mit: Psihoterapeuții pot prescrie medicamente.
Acesta este un mit des întâlnit.
Psihoterapeuții sunt instruiți în scopul obținerii abilității de a ajuta clienții să-și rezolve problemele, utilizând mijloace specifice exercitării profesiei de psiholog.
Medicii psihiatrii sunt aceia care, de obicei, își limitează practicile la prescrierea și monitorizarea efectelor medicamentelor psihotrope, în timp ce lucrează cu psihoterapeuți care conduc terapia în sine.
11. Mit: Psihoterapia poate rezolva probleme în una sau două ședințe.
Sesiunea medie este de aproximativ 50 până la 60 de minute, iar prima sesiune este, practic, o sesiune de familiarizare. Pentru a fi posibilă identificarea și soluționarea unei probleme, psihoterapia necesită mult mai multe ședințe de-a lungul timpului.
12. Mit: A vorbi cu terapeutul tău este același lucru cu a vorbi cu un prieten.
Relația terapeutică diferă de alte relații. Nu este reciprocă, nu este o „stradă cu două sensuri”. Probabil că veți împărtăși detalii intime psihoterapeutului, iar el nu va răspunde în același mod. Acest lucru nu se datorează intenției terapeutului de a fi reținut, necooperant și nici nu este un indicator al nivelului credibilității sau simpatiei reciproce.
Mai degrabă, psihoterapeutul stabilește limite cu privire la împărtășirea informațiilor personale, pentru a menține concentrarea acolo unde se impune – asupra clientului și asupra obiectivelor sale. Limitele stabilite de psihoterapeut, în unele cazuri, pot sugera inclusiv modalități de stabilire de către client a limitelor în relațiile cu alții.
Concluzie
Există o mulțime de mituri în jurul terapiei – de la „este o ultimă soluție” la „nu merg mulți oameni” la „nici măcar nu funcționează”. Aceste mituri pot împiedica oamenii să caute, sau îi pot face să întârzie să caute sprijinul profesional de care ar putea beneficia, în mod semnificativ ori chiar determinant.
Realitatea este că terapia poate fi extrem de utilă pentru oricine, indiferent dacă vă confruntați cu o anxietate, dacă doriți să vă întăriți o relație sau dacă doriți, pur și simplu, să vă acceptați.
Decizia de a lucra cu un terapeut nu se referă doar la o investiție în sănătatea ta mintală, ci și la o investiție în sănătatea ta și binele tău, în ansamblu.
