Înalta Curte de Casație și Justiție a adoptat marți o hotărâre de îndrumare referitoare la aplicarea deciziilor CCR din 2018 și 2022 privind prescripția, hotărâre care ar putea duce la încetarea mai multor procese penale în care nu mai funcționează prescripția specială, potrivit mai multor magistrați și avocați consultați de G4Media.
Amnistie pentru mii de infractori: Înalta Curte a decis a decis cum trebuie interpretate deciziile CCR privind prescripția
Potrivit acestora, Înalta Curte a stabilit că nu au existat cauze de întrerupere a cursului prescripției, cel puțin între iunie 2018 (data intrării în vigoare a primei decizii CCR privind prescripția) și mai 2022 (data la care Codul penal a fost amendat prin OUG ca urmare a deciziei CCR privind prescripția din 2022). Instituția prescripției speciale permitea procurorilor să întrerupă cursul prescripției prin administrarea de noi probe sau citarea persoanei vizate de ancheta penală în calitate de suspect sau inculpat.
Totodată, Înalta Curte a stabilit că lipsa prescripției speciale în perioada 2018-2022 reprezintă lege penală mai favorabilă. Potrivit avocatei Elenei Udrea, Silvia Uscov, acest lucru ar putea duce la retroactivarea ei până la data intrării în vigoare a noului Cod penal, 1 februarie 2014, ceea ce ar însemna că în perioada februarie 2014 – mai 2022 nu ar fi existat cauze de întrerupere a prescripției.
Hotărârea ÎCCJ și deciziile CCR ar putea duce la închiderea a mii de dosare, au precizat magistrații și avocații consultați de G4media.ro. Nu ar conduce însă la revizuirea unor sentințe definitive date până la data primei decizii CCR privind prescripția din iunie 2018. Oricum, efectul va fi că toți inculpații anchetați sau judecați care nu au o decizie definitivă, dar și inculpații condamnați după iunie 2018 (data intrării în vigoare a primei decizii CCR privind prescripția) vor solicita instanțelor să le re-analizeze cazurile pentru a verifica dacă a intervenit prescripția ca urmare a noilor reglementări stabilite de ÎCCJ și CCR.
Printre beneficiarii deciziei Înaltei Curți se numără Ioana Băsescu și Elena Udrea, potrivit avocatei acestora. E vorba de dosarele Hidroelectrica și Finanțarea campaniei prezidențiale a lui Traian Băsescu din 2009. În dosarul Finanțării, Elena Udrea și fiica cea mare a fostului președinte, Ioana Băsescu, au fost condamnate în primă instanță la 8 ani, respectiv 5 ani de detenție cu executare. De altfel, la termenul din 8 septembrie 2022, completul de la Înalta Curte care judecă procesul Finanțării campaniei prezidențiale a lui Traian Băsescu din 2009 a amânat dezbaterile până pe data de 15 decembrie 2022, după decizia ÎCCJ din 25 octombrie 2022.
Elena Udrea ar rămâne însă pușcărie, cu condamnarea de 6 ani de detenție în dosarul Gala Bute, a explicat avocata ei pentru G4media.ro, întrucât fostul ministru a fost condamnat în mai 2018, înainte de data intrării în vigoare a primei decizii CCR (iunie 2018).
Decizia Înaltei Curți:
1. Normele referitoare la întreruperea cursului prescripţiei sunt norme de drept penal material (substanţial) supuse din perspectiva aplicării lor în timp principiului activităţii legii penale prevăzut de art. 3 din Codul penal, cu excepţia dispoziţiilor mai favorabile, potrivit principiului mitior lex prevăzut de art. 15 alin. (2) din Constituţie şi art. 5 din Codul penal.
2. Instanţa care soluţionează contestaţia în anulare, întemeiată pe efectele deciziilor Curţii Constituţionale nr. 297/26.04.2018 şi nr. 358/26.05.2022, nu poate reanaliza prescripţia răspunderii penale, în cazul în care instanţa de apel a dezbătut şi a analizat incidenţa acestei cauze de încetare a procesului penal în cursul procesului anterior acestei din urmă decizii.
Articol inițial: Instanța supremă este așteptată să tranșeze pe 25 octombrie problema de drept de care depinde soarta unor inculpați celebri precum Elena Udrea, Ioana Băsescu sau Bogdan Olteanu, însă de care ar putea beneficia și inculpați sau condamnați pentru infracțiuni de drept comun, precum tâlhari sau violatori.
- ERATĂ: În prima variantă a acestui articol s-a strecurat o eroare în sensul că prescripţia se aplică şi infracţiunilor de omor. Potrivit articolului 153 din Codul penal, prescripția nu înlătură răspunderea penală în cazul infracțiunilor intenționate urmate de moartea victimei. Eroarea a fost îndreptată.
Înalta Curte trebuie să stabilească dacă între deciziile CCR privind prescripția din 2018 și 2022 a existat un vid legislativ care să fie invocat de inculpați și condamnați ca lege penală mai favorabilă ce ar putea retroactiva până la data intrării în vigoare a noului Cod penal, 1 februarie 2014. Mai multe instanțe au cerut Înaltei Curți să dea o decizie de îndrumare în această chestiune de drept.
În scenariul cel mai negru pentru statul de drept, dar favorabil inculpaților, dacă Înalta Curte ar decide că suntem în fața unui vid legislativ care retroactivează ca lege penală mai favorabilă, aceasta ar însemna că între februarie 2014 și mai 2022 nu ar fi existat cauze de întrerupere a prescripției ceea ce ar conduce la încetarea a mii de dosare și procese penale, au explicat experți în drept pentru G4media.ro.
De altfel, Andrei Claudiu Rus, judecătorul raportor în cazul hotărârii ÎCCJ de îndrumare din 25 octombrie, susține în raportul său că deciziile CCR privind prescripția ar fi creat o lege penală mai favorabilă care retroactivează. De notat că judecătorul Andrei Claudiu Rus a fost numit la ÎCCJ de CSM-ul dominat de fosta șefă a Consiliului, judecătoarea Lia Savonea.
”Nu știm ce se va întâmpla. Unii au considerat decizia CCR din 2018 ca fiind una interpretativă, probabil și din cauza caracterului confuz al motivării. Curtea fiind, însă, în plin elan de afirmare ca legiuitor pozitiv, decizia indica cam ce ar fi trebuit să prevadă codul penal. Confirmarea a venit în anul 2022, prin Decizia nr. 358/2022, care a menținut opinia și nu a ținut cont de noua practică judiciară consacrată de ÎCCJ și celelalte instanțe, care interpretau art.155 alin. 1 C. pen. în sensul consacrat de Codul penal anterior și sugerat de decizia din 2018 a CCR.
Dacă decizia de îndrumare a ÎCCJ va fi în sensul deciziei CCR – opus practicii instanțelor de până acum – atunci fiecare dosar penal va trebui analizat din această perspectivă, indiferent că se află în supraveghere, anchetă a procurorului sau în fază de judecată. Mai ales în fază de judecată. Trebuie să știți că modificarea Codurilor din 2014 a redus drastic termenele de prescripție și a îngreunat ancheta penală prin mai multe dispoziții, întârziind soluționarea dosarelor. Toate aceste aspecte, concertate, vor echivala cu un soi de amnistie față de mii de infractori. Problema cea mai gravă va fi că percepția generală va indica drept vinovat tot justiția, ceea ce e neadevărat”, a declarat pentru G4media.ro procurorul Daniel Horodniceanu de la AMASP, o asociație de procurori.
