Acum mai bine de patru secole, în luna august 1595, sub comanda marelui vizir Sinan Pașa, o armată puternică a trecut la nord de Dunăre și s-a îndreptat spre București, având ca prim obiectiv ocuparea Valahiei și transformarea ei în pașalâc.
Istorie: 23 august 1595, victoria lui Mihai Viteazul împotriva invadatorilor otomani, la Călugăreni
Nu avem informații exacte nici despre numărul turcilor, nici despre înaintarea lor spre capitala Țării Românești. Variantele diferă de la istoric la istoric, fiecare luându-și o marjă largă de interpretare a realităților de atunci. Dar, în general, se susține că Mihai Viteazul i-a atras în mlaștina de la Călugăreni și i-a înfruntat acolo.
Este dincolo de orice îndoială faptul că bătălia s-a dat pe Neajlov, în apropiere de Călugăreni. Este însă inexplicabil faptul că turcii s-au lăsat ademeniți într-o zonă care nu le permitea să lupte deschis, cu manevre largi pe flancuri, așa cum preferau ei.
Suntem la două secole de la încleștările dintre Mircea cel Bătrân și Baiazid, timp în care adversarii românilor au învățat să cunoască drumurile Valahiei, mai ales pe cele care legau Târgoviște și București de Dunăre.
Să nu uităm că în fața armatelor otomane se aflau akingii, care erau trupe de cavalerie ușoară, având rol de cercetare a terenului și de jaf. Este de presupus că aceștia erau familiarizați cu regiunea din sudul Valahiei, în care fuseseră de multe ori, de-a lungul timpului.
Mai mult, drumul care pleca de la București către Giurgiu și trecea prin Călugăreni se numea Drumul olacului (sau, cum am spune astăzi, Drumul mesagerului), ceea ce înseamnă că, pe timp de pace, acesta era des străbătut de solii sultanului.
Și, desigur, pe timp de război, unii dintre solii respectivi (militarii de carieră) puteau deveni călăuze. Așa că, ideea că Mihai i-ar fi atras pe turci orbește într-o zonă care îi dezavantaja nu se susține. Turcii știau ce fac. Au mers la Călugăreni cu bună știință.
Citeste mai mult pe Ziarul Unirea!
