Pandemia și apoi criza de securitate din proximitatea României au condus la o situație deosebit de dificilă din punct de vedere economic. Este adevărat că atât prețurile la energie, cât și valul inflaționist au numeroase cauze internaționale care continuă să se propage extrem de rapid. Asta nu înseamnă că impactul a fost resimțit similar de fiecare țară pentru că măsurile de contracarare au variat. Constatăm astăzi că România este pusă la grea încercare, întrucât anvelopa celor vulnerabili, a celor cu venituri de subzistență s-a amplificat odată cu scăderea galopantă a puterii de cumpărare.
În acest context, au început să iasă la suprafață problemele și vulnerabilitățile din diferite sectoare de activitate, pentru că în astel de perioade critice gunoiul nu mai poate fi ascuns sub preș. Unul din domeniile sever afectate este turismul. Situația de anul acesta de pe litoral a devenit emblematică pentru eșecul turismului românesc din ultimele decenii. Oamenii au tot mai puțini bani, și nu sunt dispuși să risipească agoniseala pe servicii de slabă calitate, la prețuri care de multe ori sfidează bunul simț. Este dureros să vedem cum litoralul bulgăresc și cel grecesc abundă de turiști români, prosperând chiar și într-o perioadă brăzdată de numeroase crize.
Chiar și pensiunile din zonele apreciate, unde se face agroturism de foarte bună calitate au avut de suferit în ultima perioadă.
Se pune totuși întrebarea dacă vina este exclusiv a operatorilor din tursim, sau statul poartă o bună parte din resposabilitatea pentru situația jalnică în care s-a ajuns?!
Dacă vom încerca să ne comparăm cu vecinii noștri vom constata, în primul rând, că România nici măcar nu are o strategie coerentă în acest domeniu. Cum este posibil ca țara noastră să nu beneficieze de un „brand”, de o imagine emblematică pe baza căreia să ne distingem și să ne afirmăm unicitatea. De la scandalul „frunzei” Elenei Udrea, nu s-a mai vorbit despre un brand de țară cu care România să iasă în lume. Vă amintiți probabil despre standul țării nostre de la târgul de tursim din Statele Unite în care România a fost prezentată cu fotografii anoste pe coli de A4 imprimate și agățate pe un panou.
Toate aceste lucruri arată că un domeniu precum turismul, care pentru multe state de pe mapamond reprezintă o parte importantă din PIB, în România a rămas de izbeliște.
Orice român cunoaște resursele naturale extraordinare cu care ne-a hărăzit Dumnezeu, însă rămâne un mister cum poate fi ținut în subdezvoltare un domeniu cu asemenea potențial economic pentru țara noastră. Cum este posibil să nu existe o strategie de promovare coerentă și susținută astfel încât să creștem afluxul de turiști străini?
Poate nu avem cel mai lung sezon estival, însă nici bulgarii nu îl au, și cu toate astea au reușit. Nu avem sezonul de sky austriac, însă Slovacia, o țară de 5 ori mai mică decât România, are de 5 ori mai mulți kilometri de pârtie decât noi. Cum pot fi explicate toate acestea altfel decât prin faptul că tursimul românesc a fost lăsat de izbeliște? Ca un om care a bătut lumea în lung și în lat vă pot spune că nu suntem cu nimic mai prejos în ceea ce privește potențialul turistic. În schimb, la capitolul management politic, suntem sub nivelul mării.