Hepatita „misterioasă” la copii, simptomele la care trebuie să fim atenți: „Mergeți urgent la medic!”
Cum protejăm copiii de HEPATITA misterioasă? Simptomele care ne trimit direct la medic
Simptomele hepatitei
Un astfel de copil are :
– icter cutaneo-mucos (este galben la piele și la ochi)
– stare de oboseală extremă, foarte neobișnuită și inexplicabilă prin efortul depus de copil
– urini închise la culoare (ca berea brună sau ca ceaiul negru)
– scaune foarte deschise la culoare (scaune acolice, asemănatoare celor pe care le avea copilul în primele luni de viață cât era alăptat la sân sau cu o formulă de primă vârstă)
– mâncărimi inexplicabile pe piele (fără semne de boală cutanată)
– sângerare produsă la minime traumatisme sau chiar fără motiv
În general copilul cu hepatită se simte MULT mai rău decât arată!
Nu vă autodiagnosticați, nu folosiți de capul vostru unul din multele produse destinate sănătății ficatului (e super ofertă la TV) ci mergeți la medic! URGENT!”, scrie medicul Mihai Craiu pe o rețea socială.
Simptomele pot înșela
Este o simptomatologie digestivă care apare și la o altă hepatită acută, și într-o toxiinfecție alimentară, și în general în infecțiile digestive. Dacă cel mic are greață, vărsături, scaune modificate și o stare generală care este influențată, nu înseamnă că de aici ajungi la o concluzie. Dar, în momentul în care apar astfel de simptome este bine să se facă niște analize începând cu medicul de familie, cu pediatrul, analize care ar putea să ridice această suspiciune. În momentul în care există te poți gândi în continuare inclusiv la adenovirus.
Cum ne protejăm
Ca prevenție avem lucrurile despre care am auzit în aproape toată pandemia și nu numai. Pornind de la spălatul mâinilor cu apă și săpun, pentru că transmiterea se face prin contact și cel mic duce mânuța la gură și sau la nas și ochi. Să știți că adenovirusul se transmite prin tuse și strănut motiv pentru care ar trebui să purtăm mască în spațiile aglomerate, vorbim de obiecte contaminate, inclusiv alimente și suprafețe, apa poate fi contaminată, sunt foarte multe posibilități prin care poți să te infectezi cu adenovirus.
Dacă vorbim strict de partea digestivă atunci într-adevăr ne întoarcem la mâinile care trebuie să fie spălate suficient de des. Problema apare în școli, în colectivități, mai ales că, nemaifiind regulile restrictive, te aștepți să apară și alte boli infecțioase cum este cea de acum”, a declarat medicul infecționist Adrian Marinescu pentru Antena 3.
*
Primul caz de hepatită ”misterioasă” a apărut în România. Ministerul Sănătății spune că este vorba despre o fetiță de 5 ani, internată la un spital de specialitate din 4 aprilie. Medicii spun însă că este important ca boala să fie prevenită pentru a evita formele severe care pun viața celor mici în pericol.
„Starea copilului este stabilă, primește medicație simptomatică și este în continuare spitalizat. Copilul nu a călătorit în străinătate și nu are nicio legătură epidemiologică cu alt caz raportat către OMS Europa. Raportarea a avut la bază definiția OMS de caz probabil, care se referă la insuficientă hepatică, transaminaze >500 UI și icter la un copil la care nu există markeri de infecție virală hepatică.
Facem aceste precizări pentru informarea opiniei publice și pentru a elimina speculațiile care ar putea produce îngrijorare în rândul părinților din România”, arată sursa citată.
Organizația Mondială a Sănătății arăta că cel puțin 169 de cazuri de hepatită acută la copii cu vârste cuprinse între o lună și 16 ani au fost identificate în 11 țări. Cel puțin un copil a murit și 17 au avut nevoie de transplant de ficat.
Adenovirusul trebuie luat în calcul
”Înainte de toate trebuie să ajungem să o cunoaștem mai bine și să vedem dacă este o într-adevăr are o relație de cauzalitate cu adenovirusul. Știi foarte bine că adenovirusurile dau și răcelile banale, diverse infecții de tract respirator superior și inferior, chiar și infecții urinare, encefalite, meningite, adică este o paletă foarte largă.
Ar trebui să putem demonstra că adenovirusul determină o infecție digestivă și că vorbim într-adevăr despre o hepatită care este fulminantă.
Deocamdată, dacă ne uităm la toate datele din lume, nu există demonstrat nicăieri un mecanism foarte clar. Ceea ce face OMS în momentul de față este o atenționare și este foarte bine că o face în așa fel încât lumea să monitorizeze și să ia în calcul faptul că atunci când este o hepatită acută la un copil care nu are o cauză clară de relație cu virusurile hepatitice B, C, D sau E, să se gândească printre alte ipoteze și la adenovirus.
