O echipă de cercetători de la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca lucrează, alături de alți șapte parteneri europeni, la primul sistem robotic inteligent de curățare a fundului oceanului. Sistemul, denumit SeaClear, se bazează pe drone și roboți subacvatici și nu presupune intervenția omului.
Primul sistem robotic care va curăța gunoaiele de pe fundul apelor, e la Cluj
Roboții subacvatici vor fi antrenați să identifice și să colecteze deșeurile.
Reprezentanții Universității Tehnice din Cluj-Napoca au făcut anunțul privind finalizarea primelor dispozitive de colectare a deșeurilor cu ocazia Zilei Mondiale a Oceanelor și spun că în curând vor putea începe testele de teren pentru sistemul robotic.
„Sistemul SeaClear va cuprinde un vas robotic de suprafaţă, doi roboți subacvatici și o dronă”, explică Lucian Buşoniu, coordonatorul echipei din România şi profesor la grupul de Robotică şi Control Neliniar al Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca (UTCN). „Cel mai mic dintre cei doi roboți scanează fundul mării cu o cameră și un sonar. Astfel, el detectează locaţia şi tipul deşeurilor, folosind inteligența artificială pentru a face distincţia dintre deşeuri şi viaţa acvatică, cum ar fi peștii și algele marine. Al doilea robot se deplasează la locaţiile deşeurilor, le apucă cu un dispozitiv de prindere, şi le depozitează într-un coș. Sistemul de prindere este proiectat cu orificii prin care peştii să poată scăpa cu uşurinţă dacă sunt prinşi accidental. În ape curate, drona poate căuta și ea deşeuri din aer”.
Echipa clujeană are un rol cheie în cadrul sistemului: construirea hărții subacvatice, pe baza tuturor datelor provenite de la roboții implicați. Acest lucru este necesar pentru identificarea locației deşeurilor, astfel încât să poată fi culese ulterior.
În viitorul apropiat, prin această metodă vor fi curățate deșeurile de pe fundul mărilor. Roboţii au capacitatea de a colecta aproximativ doi metri cubi de deşeuri pe zi.
La acest proiect participă 49 de cercetători din șase țări din Europa.
„O să dezvoltăm nişte algoritmi bazaţi pe inteligenţa artificială, algoritmul fiind să găsim deşeurile respective în timpul cel mai scurt posibil. (…) Cred că avantajul principal este unul de cost şi de siguranţă. De multe ori există pericol pentru scafandri cum ar fi plasele de pescuit care sunt uitate pe fundul mării, lăsate acolo sau căzute sau rupte, şi scafandrul se poate prinde în ele”, a explicat Lucian Bușoniu, profesor Universitatea Tehnică Cluj, potrivit sursei citate.
Pe lângă roboții subacvatici, în apele limpezi se va permite utilizarea unei drone: „Drona ne ajută să detectăm deşeurile din aer pentru că are o vedere mult mai largă decât cele subacvatice şi ne dau ideea unde se găsesc deşeurile astfel încât să fie o vedere mai detaliată”, a spus Tassos Natsakis, membru echipa de cercetare.
