Marţi, 27 februarie a.c., începând cu ora 08.00, la sediul Inspectoratului de Jandarmi Judeţean „Alexandru Vaida Voevod” Cluj s-au desfăşurat manifestări omagiale dedicate aniversării a 146 de ani de la naşterea ilustrului om de stat Alexandru Vaida Voevod.
Programul pregătit cu acest prilej a cuprins:
- conferinţă având ca temă evocarea personalității lui Alexandru Vaida Voevod;
- oficierea unei slujbe de Te Deum de către ÎPS Mitropolit Andrei;
- luări de cuvânt din partea invitaţilor
Alături de jandarmii clujeni, la acest eveniment au participat ÎPS Mitropolit Andrei, Prof.univ.dr. Mircea Vaida Voevod, nepotul lui Alexandru Vaida Voevod, Dr.ing.Ioan Aurel Cherecheş – prefectul judeţului Cluj, Istvan Vakar – vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Cluj, Dan Tarcea – viceprimar al municipiului Cluj-Napoca, şefi de structuri din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, respectiv Ministerului Apărării Naţionale.
INFORMAŢII DE BACKGROUND
Prin Ordinul nr. 176 /17.07.2012 actualizat, se atribuie denumirea onorifică:
– ”Alexandru Vaida Voevod” pentru Inspectoratul de Jandarmi Județean Cluj.
Alexandru Vaida-Voevod a avut o contribuţie deosebit de importantă la înfăptuirea Unirii Transilvaniei cu România. La 1 decembrie 1918 a participat la Marea Adunare Naţională de la Alba lulia, unde cei 1228 de delegati aleşi ai românilor „din Transilvania, Banat şi Ţara Ungurească” au votat Rezoluţia Unirii care „decretează unirea acelor români şi a tuturor teritoriilor locuite de dânşii cu România”.
După acest eveniment istoric, Alexandru Vaida-Voevod devine membru al Consiliului Dirigent pentru a pregăti unificarea administrativă cu Vechiul Regat şi s-a numărat între cei patru delegaţi ardeleni care au adus regelui Ferdinand I Rezoluţia Unirii pentru a fi ratificată.
A fost numit ministru de stat pentru Transilvania în primele guverne după Marea Unire, iar pe 1 decembrie 1919 a fost desemnat preşedintele consiliului de miniştri. Printre măsurile luate ca prim ministru se numără şi organizarea unităţilor de jandarmi în Basarabia, Bucovina şi Transilvania, care să vegheze la ordinea şi liniştea publică în special în mediul rural şi zonele de frontieră. Pe 29 decembrie 1919, Parlamentul a ratificat legile prin care se consfinţea Marea Unire, iar pe 10 ianuarie 1920, prim ministrul Vaida Voevod a plecat la conferinţa de pace de la Paris, unde a obţinut recunoaşterea internaţională a actelor unirii.
În contextul expunerii de motive pentru legea de organizare a Jandarmeriei Române din anul 1929, semnată de Alexandru Vaida-Voevod în calitate de ministru de interne, acesta spunea:
“Credem că prin legea de față am făcut din Jandarmerie acea instituțiune, pe care o descrie plastic și frumos generalul Virion, inspector al jandarmeriei franceze, acum 100 și ceva de ani (n.b. 1829): În timp ce jandarmii veghează, cetățeanul poate să zică: pot să lucrez, să mă plimb și să dorm în liniște. Pot fără frică să-mi îndeplinesc îndatoririle mele de fiu, de tată, frate și amic. Pot să-mi părăsesc căminul pentru a merge să-mi apăr țara, voi găsi fericirea la înapoierea mea. Pot în fine, să mă flolosesc de toate avantagiile pe cari titlul de cetățean mi le dă, căci îmi sunt garantate de o forță, care mișcându-se zi și noapte, menține ordinea și păzește avutul societății…”