La câteva zile după ce ministrul Afacerilor Interne, Carmen Dan, a anunţat că intenţionează să întărească autoritatea poliţistului român printr-o serie de modificări legislative, Poliţia Română a anunţat pe pagina de Facebook, printre altele, că poliţiştii „nu vor legitima persoane fără un motiv concret” şi că „nu vor interzice participarea la proteste”.
„Trăim în ţara asta şi nu prea putem avea încredere în ceea ce vine dispre guvernanţii noştri. Înţeleg că uneori poliţia se blochează în legislaţie, dar propunerea de lege sună a măsură tip <>”, a spus un internaut. „Nu toţi sunteţi la fel, aveţi şi voi colegi care vor abuza doar pentru că pot”, a scris un altul.
–––––––
Corpul Național al Polițiștilor singura organizație profesională din Ministerul
Afacerilor Interne, autonomă, apolitică, care are atribuții în scopul promovării intereselor
profesionale și apărării drepturilor legitime ale polițiștilor dorește să intervină în
corectarea unor curente care au apărut în spațiul public pentru a păstra un echilibru în
societate și în schimbul de opinii.
Este democratică, corectă și legală o dezbatere publică pe marginea unui proiect
de lege de interes general atât pentru cetățeni, cât și pentru polițiști.
Necesitatea modificărilor legislative pentru întărirea autorității polițistului au fost
impuse atât de evenimentele din societatea noastră, acestea fiind foarte intens
mediatizate și dezbătute, dar au avut izvorul și în propunerile venite de la membrii noștrii
și organizațiile teritoriale, astfel încât deturnarea acestei dezbateri în scopuri politice nu
ar face decât să zădărnicească eforturile noastre în obținerea unor modificări legislative
constituționale, conforme cerințelor societății, care să ofere un climat de ordine și
siguranță cetățenului.
Prin deturnarea sensului izvorât din rațiuni obiective în conceperea unui proiect cu
o asemenea anvergură și impact la nivelul întregii societăți, autoritățile însărcinate cu
aplicarea legii dar mai ales cetățeanul și comunitatea vor fi cei prejudiciați și cu
perspective de vulnerabilizare în raport cu siguranța și ordinea publică.
Noi, polițiștii suntem apolitici, nu ne dorim ca viața, integritatea noastră și a
cetățenilor să fie folosite în scop politic. Noi nu suntem de partea niciunui partid, noi
suntem de partea legii. Nu suntem instrumente politice, am depus un jurământ fața
de cetățean și fața de țară.
În ultimul an cel puțin, cazurile de ultraj asupra oamenilor legii au
înregistrat o creștere cu peste 20%. Noi vrem să tragem un semnal de
alarmă! Acesta trebuie să fie punctul de plecare pentru orice dezbatere, pentru orice
om care își dorește siguranță.
Ne uităm cu admirație la polițiile altor state, iar cei mai mulți dintre noi ne-am dori
ca interacțiunea polițist – cetățean să fie și la noi la fel. Sunt convins că cetățenii de
bună credință nu acceptă ca un polițist să fie înjurat, batjocorit, agresat sau mai rău
ranit și chiar omorât. Nu vrem să fim polițiști eroi, ci să ne facem datoria cât mai bine în
viață.
Dacă lăsăm lucrurile să escaladeze în curând nu vor mai fi polițiști pe stradă.
Cine va mai dori să devină polițist dacă știe că va deveni o țintă vie fără nicio protecție?
Nu vrem să ajungem într-o societate anarhistă, vrem să păstrăm un echilibru: Cetățenii
să cunoască până unde merge autoritatea polițistului pentru a nu fi abuzuri,
iar polițistul să fie protejat de lege astfel încât să-și poată îndeplini menirea – aceea de
a oferi singuranță cetățeanului.
Într-un stat democratic avem nevoie de instituții ale statului credibile și ancorate
în realitatea vremurilor în care trăim, iar cei care nu respectă legea și o încalcă trebuie
să suporte consecințele.
De la momentul în care pachetul leglativ a intrat în dezbatere publică, au fost
lansate în spațiul public mai multe opinii contrare dar construite pe teze false și care au
scopul de a induce teama și nesiguranța cetățeanului, și anume:
a. Prin modificările aduse se va interveni în vreun fel asupra manifestanților,
asupra drepturilor lor. Greșit. Poliția nu are atribuții pe această linie. Jandarmeria este
cea care gestionează asemenea evenimente pe domeniul public. Poliția are atribuții în
gestionarea circulației rutiere din zona unde are loc manifestarea pentru evitarea
producerii unor accidente.
b. Aspectele referitoare la perturbarea ordinii și liniștii publice sau perturbarea
folosinței locuinței sunt menite să împiedice, spre exemplu, nunțile și petrecerile
organizate în stradă care duc la paralizarea unor cartiere întregi și pentru care în
momentul de față Poliția nu are instrumente legale eficiente pentru a le putea opri. Știți
că au existat nenumărate cazuri când nuntașii au spus polițiștilor să rupă toate foile din
chitanțier și că ei plătesc toate amenzile pe loc doar pentru a putea continua petrecerea.
Nu este exemplul singular de situație. Pentru astfel de cazuri, amenda
contravențională s-a dovedit ineficientă. Din acest motiv s-au propus modificări,
astfel încât polițistul să aplice gradual sancțiunile de la avertisment, amendă, iar în cazuri
limită să fie încadrate ca fapte penale.
c. Reținerea unei persoane pentru 24 de ore nu este o prevedere
nouă, ci există în legislația actuală. Prin modificările aduse se propune instituirea
obligației polițistului de a-i permite cetățeanului să plece până la expirarea
celor 24 de ore dacă s-a realizat identificarea persoanei și legitimarea
acesteia. Deci proiectul aduce o obligație, nu un drept pentru polițist. Este bine
ca cetățenii să-și cunoască acest drept pentru a nu fi expuși unor abuzuri.
Transparentizarea procedurilor polițienești, specificarea cazurilor în care un polițist
poate face legitimarea sau încătușarea unei persoane este de natură să înlăture și
eventualele abuzuri din partea unor polițiști. Infracțiunea de purtare abuzivă EXISTĂ
deja în legislație (întrebuințarea de expresii jignitoare față de o persoană de către cel
aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu [….] amenințarea ori lovirea sau alte violențe
[…]– art 296 Cod Penal).
Toate aceste opinii false și fără un fundament, în contextul în care avem de
gestionat un fenomen migraționist în creștere, o criminalitate transfronalieră din ce în
ce mai diversificată și nu în ultimul rând la o criminalitatea stradală în creștere, pe fondul
unui deficit de personal, nu pot conduce decât la slăbirea autorității polițistului în fața
celor certați cu legea.
Toată lumea vrea siguranță pentru sine și pentru familie, dar la acest obiectiv
trebuie să contribuim cu toții. Într-un stat de drept, toți cetățeni trebuie să se supună
unor reguli. Polițistul trebuie să apere cetățeanul de bună credință, iar pe cei certați cu
legea să-i sancționeze.
Modificările aduse legilor prin acest pachet legilslativ de întărire a autorității
publice, își propun să reglementeze activitatea poliției în concordanță cu realitățile
societății de azi, să confere atât protecție polițistului, cât și cetățeanului atunci când
legea este aplicată.
Altfel spus, prin transparentizarea acestor prevederi în proiectul legislativ supus
dezbaterii publice se creează un echilibru, existând o limită clară a autorității polițistului
și a drepturilor cetățeanului în raport cu acesta.
În încheiere ne exprimăm convingerea că această dezbatere publică este necesară,
dar totodată ne angajăm să ne poziționăm totdeauna de partea celor care își doresc un
stat democratic care acționează prin reprezentanții săi pentru respectarea drepturilor și
libertăților tuturor cetățenilor.
MINISTERUL AFACERILOR INTERNE
CORPUL NAŢIONAL AL POLIŢIŞTILOR
BIROUL EXECUTIV CENTRAL
